let's play the game!

Bine ai revenit Tradare!Nu te asteptam asa curand.Sincera sa fiu…m-ai surprins.Dar nici tu nu te asteptai sa nu te mai spele ploaia de lacrimi nu?Esti murdara, du-te si supara pe altcineva.Mie nu imi mai pasa.Eu am obosit sa te curat de fiecare data si sa te primesc cu atata inconstienta sa imi infectezi ranile.Eu am doar cicatrici.Nu mai ma poti ucide.Pe mine m-ai ucis cu fiecare vizita a ta, lent, dar mi-ai oferit o moarte sigura!Eu nu mai simt nimic.Eu vreau sa ma bucur de viata asa cum e ea, nu sa o irosesc imprietenindu-ma cu tine.Du-te si spala-ti nerusinarea in alta parte, acolo unde roata se intoarce in favoarea mea.Dispari, n-auzi?

Si m-am intalnit apoi cu ea, cu Sadness si era zambitoare stiti?Era chiar hotarata sa lupte cu propriul ei destin, sa-si invinga tristetea si sa rada in nas dezamagirilor.Mi-a mai zis ceva Sadness…mi-a zis ca daca ma intalnesc cu voi, prietenii ei care nu ati fost acolo cand a avut nevoie de voi sa va transmit ca daca o cautati si nu o sa va raspunda, sa nu insistati.Lasa-ti cuvintele de o parte.E satula de cuvintele voastre minicinoase. Si mai e ceva, daca va e dor de ea, nu o s-o mai gasiti niciodata.Ea a murit, voi ati ucis-o!

Bun venit Nepasare!Te asteptam de atata vreme.Vino si instaleaza-te in lumea mea.Te declar regina!Ai adus cu tine un strop de Ura.Dar nu o vreau, poti sa o iei de aici.Ura e o forma de a arata ca iti pasa.Iar eu nu am forta sa imi mai pese.Adu-ti sora mai bine, adu Indiferenta.Veti domina perfect lumea mea.Daca ati stii cat v-am asteptat…daca ati stii…

poveste de toamna.

"A: poi nu te mai gandi
A: pune toate gandurile intr-un cufar si arunca-l in apa
A: inainte sa adormi
I: u asa faci?
A: nu prea nimeresc oceanele
A: si ramane tot pe uscat"


Multumesc!Ai castigat un zambet de al meu, oferit cu drag, ca de fiecare data!>:D<

si atunci de ce?...

Si atunci de ce mai stai?Si de ce sunt tot eu…in aceleasi asternuturi moi?Si atunci de ce tot ce simt e parfumul tau in parul meu?De ce ma sufoc?De ce tu taci?...

Imi pierd privirea in razele soarelui si ma metamorfozez intr-una din ele.Astept cu nerabdare ploaia, tocmai pentru ca doar ea poate calma sufletele, doar ea poate stinge focul.Daca as putea sa-mi cant fericirea, ar iesi un cantec trist, tocmai pentru ca eu nu cred in fericire, desi uneori o simt si am senzatia ca e infinita.Refuz sa las durerea sa imi mistuie ce a mai ramas din suflet si refuz sa imi las zambetul sa se pateze din nou cu regrete dulci si amagitoare.Aleg sa ma pierd din nou in lumea asta nebuna, sa ratacesc si sa ma regasesc…sau mai bine te las sa ma gasesti?

september

Aceste nostalgii ce parca nu isi au rostul si parca nu imi apartin s-au instalat atat de puternic in sufletul bolnavicios si plin de sentimente inefabile.Durerea e cea care ne anihileaza si gandurile inspaimantate isi gasesc refugiul in constiintele incarcate.Insa era o voluptate stenica cea care ma imbia spre visare si imi purta imaginatia spre tinuturi noi, dornice de a fii descoperite.Era un amestec bizar ce se contopea intr-un singur suras si se pierdea cu un nou apus.Ma indepartam, dar eram tot mai aproape…si  nu stiam asta.

pentru voi

Ii multumesc Alexandrei pentru premiile venite impreuna cu leapsa.


Iar regulile lepşei, care trebuie respectate, sunt următoarele:

1. Spune de la cine ai primit premiul.

2.Înșiră 10 lucruri care îți plac.

3.Oferă acest premiu altor zece persoane.

1.Am primit premiul de la Alexandra-> http://x-bubles-x.blogspot.com/

2.

-ciocolata

-ploaia

-muzica

-toamna

-comediile cu Adam Sandler

-romanele lui Eliade

-marea

-pepsi

-phineas si ferb

-nopţile de vară.

3.Zece persoane care merita premiate:

-http://x-bubles-x.blogspot.com/

-http://dori-d.blogspot.com/

-http://mitzu-micky.blogspot.com/

-http://bodegadelacolt.blogspot.com/

-http://where-magic-is-happen.blogspot.com/

-http://claudiunegreu.blogspot.com/

-http://propriul-dumnezeu.blogspot.com/

-http://samewentcrazy.blogspot.com/

-http://momente-cand-respirai-prin-zambete.blogspot.com/

-http://teamiubitfraiere.blogspot.com/

remember me

Lumea asta e facuta din franturi fara nume, din suferinte dulci ce iti distrag atentia si iti invenineaza sufletul.Intoarce-ti privirea si fereste-te de ploaia de lacrimi, asculta-ti ratiunea si imbina sfaturile ei cu dorinta inimii.

Mi-am sugrumat sentimentele de atatea ori, le-am ascuns atat de adanc in inima, incat acum am senzatia ca nu mai simt nimic…Si totusi de ce le simt cum se zbat sa iasa afara?Si atunci de ce senzatia de sufocare, de apasare?Si atunci de ce visele mele nu se implinesc si se retrag cuminti in subconstient?Si atunci de ce nu apreciezi efortul meu?De ce nu vezi nimic in jurul tau?Esti captiv intr-un spatiu mult prea obscur si ura nu iti permite sa citesti dincolo de privirea mea.Ma indepartez cu pasi marunti si siguri insa stiu ca intr-o zi regretul iti va suna insistent la usa.Deschide-i…nu poti fugi mereu.Nu mai ai unde sa te ascunzi acum!

melanie's story

Strazile intortocheate o indemnau sa rataceasca printre ele, sa descopere, sa exploareze. Zilele treceau tot mai repede si pe chipul ei atat de fin, puteai citi intreaga poveste a ochilor ei tristi.Desi soarele ardea puternic, in mintea ei ploua cu vorbele lui meschine si amintirea lui o urmarea pretutindeni.

-Cine esti tu?Cine sunt eu?Ce sunt toate visele mele?Stii s-au transformat toate in scrum si apoi un vant puternic le-a imprastiat in mii de zari.Uneori le mai zaresc umbra si ma intreb in ce gand s-au incurcat.Alteori le simt in adierea vantului reci cum imi zgarie obrazul.Am citit prea multe povesti.Am crezut prea mult intr-un final fericit.Acum nu mai e nimeni aici.Sunt doar eu si gandurile mele, doar eu si parerile mele de rau.

Trecerea timpului nu parea sa reprezinte o problema pentru Melania.Pentru ca nu mai constientiza nimic.Totul in jurul ei se invartea si era tentata sa joace acest joc ametitor.Era un joc prea amagitor al himerelor, al amintirilor, al cuvintelor in care ea credea cu sfintenie de fiecare data.Era prea mult decat ea putea suporta si cu toate astea se lupta cu acest vis halucinant in care narcoticul era el.