Zbor, ma indepartez de tine, ma apropii...ma indepartezi usor, dar ma chemi repede inapoi.Un joc de priviri, joc de cuvinte, amestec de sentimente.Nimic mai mult.Daca as putea descrie sublimul...sau macar acest sentiment inefabil...cuvintele ar fi prea mici, cuvintele ar pali in fata senzatiei.Ma dedublez, trec prin diferite stari, ma hranesc cu fiecare moment de fericire[fie ea si aparenta].Ma detasez de toti si toate, e o stare aparte, pe care am uitat-o de multa vreme si acum s-a instalat in sufletul meu morbid fara sa fie chemata.Dar stia ca o astept de mult timp...si uitase sa mai vina.Acum ca e aici, imi hraneste suflul lipsit parca de vlaga, ma invaluie intr-un parfum atat de drag mie si gustul amar pe care mi-l lasa nu ma poate rani.El imi ofera in schimb un zambet pierdut...in care ma pierd...ma pierd..ma pierd!...
"Spune-mi copila cu gandul la stele...
Unde e jocul din visele mele??"
pare sa fie un fel de joc de v-ati ascunselea...
RăspundețiȘtergerenici nu stiu ce sa iti scriu:-s..imi place mult postarea asta:) bravo;x
RăspundețiȘtergere