feelings

Ce e ciudat acum? E mirosul puternic imbibat adanc in suflet…in simtire…in aerul pe care il respir si care nu si-a pierdut intensitatea nici acum.Si nu stiu de ce dar gandul imi zboara tot mai des la ceva din trecut. Nu stiu exact daca e un lucru sau o persoana daca e modul de gandire al unei persoane speciale pe care poate nici nu o cunosc dar cred ca o cunosc,cred ca o inteleg dar nu o inteleg,cred ca ii sunt aproape dar simt ca ii sunt mai mult departe sau poate…ii sunt doar o amintire a unor vremuri ce au trecut pe nesimtite si fara sa isi dea seama.Nu trebuie sa stie nimic despre mine,pentru ca in simtirile mele se citeste totul.Acel joc de priviri,acel zambet furat totul parca intamplator…natural si pe fuga.Mereu in graba,in trenul vietii uitam sa surprindem intensitatea momentelor cu adevarat importante.Si ma intreb daca acum am devenit si eu amintirea lui,sau daca inca exist undeva.E ciudat cum poate o persoana sa te faca sa te gandesti la ea.O persoana complicata.Un personaj nehotarat,un personaj de care nu stii prea multe,caruia nu ii poti citi gandurile,care te vede si te uita,care te observa si te evita,care iti e aproape dar in acelasi timp departe.Un personaj….din romanul meu.Roman in care eu sunt personajul principal,dar altul e naratorul.
Cateodata mi-as dori sa intru in mintea ta.Sa aflu ce gandesti si sa iti coordonez visele.Sa fiu unul dintre ele.Sau poate nu… .
Alteori as vrea doar sa ma pot bucura de zambetul tau zilnic.M-as multumi cu asta.Dar oare…te voi mai vedea vreodata?Pe tine…suflet calator care vii si dispari?Care nu ai o destinatie anume…ai doar un scop enigmatic pentru mine…ai doar un rol nestiut de mine?
Imi doresc sa dispar si sa apar,sa ma vezi si sa tresari,sa imi zambesti iar.Sa fiu pentru o zi un fluture…poate asa voi invata sa ma bucur de fiecare moment al acestui nesfarsit film…nesfarsit roman…care pare ca nu are o ultima fila.
De ce tot ce construiesc azi…maine se darama…de ce acum ma hranesc traind in ruinele trecutului?Al zilei de ieri…sau chiar si al timpului de acum cateva ore?
De ce trebuie sa dispari?
Pari o iluzie…o fantoma care nu imi da pace si ma urmareste asigurandu-se ca nu voi reusi sa uit nimic…nimic.
Dar nu stiu…nu stiu nimic acum.Nimic e ceea ce vreau sa stiu acum.